S-a stins din viaţă, la Spitalul Elias, actorul Mitică Popescu

Mitică Popescu a murit la vârsta de 86 de ani în urma unui stop-cardiac. Era internat la Spitalul Elias, dar medicii nu au mai putut să-l salveze.

Mitică Popescu a murit la vârsta de 86 de ani. Vestea tristă a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Spitalului Elias din Capitală, medicul Silvius Negoiţă. Actorul Mitică Popescu a avut „probleme cardiace, pe fondul multiplelor comorbidităţi”.

În luna decembrie, Mitică Popescu a fost internat de urgență la Spitalul de Urgenţă Floreasca, în secția Cardiologie. Rudele spuneau la acea vreme că actorul și-a exprimat dorința de a nu fi date detalii despre starea sa de sănătate.

„Este internat de ieri, dar și-a exprimat dorința de a nu se da informații suplimentare despre starea sa de sănătate. Cert este că este în stare stabilă, cooperant și conștient”, spunea pentru Gândul medicul Bogdan Opriţa, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Urgenţă Floreasca, în urmă cu câteva săptămâni.

Actorul Mitică Popescu s-a născut la 2 decembrie 1936, la Bucureşti. În 1967 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti.

Mitică Popescu a urcat pe scena Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Timişoara, dar a jucat şi la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ.

Mitică Popescu a debutat la Teatrul Mic din Bucureşti, în 1973, în piesa Philadelphia eşti a mea de Brian Friel, în regia Soranei Coroamă Stanca. În anul următor a jucat în spectacolul Matca de Marin Sorescu, în care a interpretat rolul logodnicului, alături de regretata actriţă Leopoldina Bălănuţă, care i-a fost soţie din 1977. A rămas fidel acestui teatru, unde a jucat până în 2010.

Cea mai mare parte a carierei, actorul Mitică Popescu a jucat pe scena Teatrului Mic. A realizat roluri de excepţie în piesele de teatru Cititorul de contor de Paul Everac (1976, regia Paul Everac), Să îmbrăcăm pe cei goi de Pirandello (1978, regia Cătălina Buzoianu), Maestrul şi Margareta de Bulgakov (1980, regia Cătălina Buzoianu), Nişte ţărani de Dinu Săraru (1981, regia Cătălina Buzoianu), O femeie drăguţă cu o floare şi ferestre spre nord de Eduard Radzinski (1986, regia Dragoş Galgoţiu), Pescăruşul de Cehov (1993, regia Cătălina Buzoianu), Cum vă place de William Shakespeare (1996, regia Nona Ciobanu), Sonata fantomelor de August Strindberg (1999, regia Cătălina Buzoianu), Şcoala femeilor de Moliere (1999, regia Alexandru Dabija), Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni (1999, regia Mihai Constantin Ranin), Viitorul e maculatură de Vlad Zografi (2000, regia Nona Ciobanu), Alex şi Morris de Michael Elkin (2004, alături de regretatul Ştefan Iordache, regia Gelu Colceag) sau Colonia îngerilor de Ştefan Caraman (2007, regia Nona Ciobanu).