Slătineanul în vârstă de 68 de ani, confirmat cu botulism, a decedat în secţia ATI a SJU Slatina

DSP Olt anunţă decesul pacientului în vârstă de 68 de ani, care a fost confirmat cu botulism, zilele trecute.

Pacientul s-a prezentat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina pe data de 7 noiembrie, fiind internat pe secţia de Neurologie, cu diagnosticul terapareză în observaţie etiologică. O zi mai târziu, starea bărbatului s-a înrăutăţit, fiind transferat în Secţia de Terapie Intensivă, cu insuficienţă respiratorie acută, fiind intubat.  Acesta a decedat astăzi, 16 noiembrie

„Pacientul de sex masculin , în varsta de 68 ani,din Slatina, confirmat cu diagnosticul de botulism în data de 14.11.2022, internat in sectia ATI la SJU Slatina a decedat în data de 16.11.2022,ora 8.50, in ciuda eforturilor medicilor si a administrarii serului antibotulinic înaintea confirmarii cazului ( la momentul suspiciunii)”, transmite DSP Olt.

Din informațiile obținute de medici de la soția bărbatului, acesta ar fi consumat în 6 noiembrie brânză, ou fiert, carne de porc, mamaligă cu macrou prăjit în ulei și piept de pasăre.

CITEŞTE ŞI: Un nou caz de botulism în Olt. Un slătinean este internat în stare gravă

Ce trebuie să ştiţi despre botulism

1. Este rară dar mortală!!!.
2. Este produsă de cea mai puternică toxină bacteriană cunoscută.
3. Poate evolua în focare epidemice cu caracter sezonier. (în special după o perioadă mai lungă de depozitare a conservelor făcute în gospodărie).
4. Cele mai frecvente surse sunt conservele preparate necorespunzător în casă ce oferă condiţiile necesare pentru producerea şi transmiterea toxinei botulinice. Conservele închise, fără aer, incorect sterilizate, permit ca sporii acestei bacterii anaerobe – Clostridium botulinum – să contamineze, să germineze şi să producă neurotoxine. Şi fructele, legumele, carnea de vită şi peştele pot deveni surse de botulism atunci când nu sunt respectate regulile individuale de igienă.
5. Produsele din comerţ pot produce ocazional epidemii dar multe dintre acestea se datorează mai ales depozitării, utilizării sau manipulării neadecvate făcute de cumpărător.
6. Toxina poate fi inactivată cu uşurinţă prin prepararea uzuală a alimentelor (fierbere). Este suficientă expunerea la temperatura de 100°C timp de 10 minute.
7. Sporii sunt însă foarte rezistenţi la caldură (necesitând pentru inactivare expunere la 120°C) ca în sterilizarea cu aburi sau în oalele cu presiune.
8. Botulismul transmis prin alimente debutează brusc, de obicei la 18-36 de ore după ingestia de toxine. Perioada de incubaţie poate varia între 4 ore şi 8 zile.
a) Caracteristică este paralizia simetrică, descendentă, ce se manifestă prin diplopie (vedere dublă), disartrie (tulburări de vorbire) şi/sau disfagie (dificultate la înghiţit); apoi progreseaza, deseori rapid, de la nivelul capului, cuprinzand gâtul, braţele, toracele şi membrele inferioare şi poate duce la insuficienţă respiratorie şi deces. Ptoza palpebrală (căderea pleoapelor) este frecventă şi la jumatate din pacienți se observă pupile dilatate sau fixe.
b) Greaţa, vărsăturile şi durerile abdominale pot aparea înainte sau după debutul paraliziei iar constipaţia şi retenţia de urină fac parte adesea din tabloul clinic.
c) Sunt frecvente simptome ca ameţeala, vederea încetoşată, gura uscată şi uneori durere şi uscaciunea în gât. Pacienţii sunt în general alerţi şi orientați, însă pot fi şi somnolenţi, agitaţi şi anxiosi.
d) De obicei febra lipsește.
9. Nu temporizaţi prezentarea la spital atunci când la 18-36 de ore după consumul de alimente conservate în casă, insuficient preparate termic, apar semnele de paralizie simetrică progresivă descendentă, fără febră sau afectare senzorială.
10. Primul ajutor constă în depurarea toxinei şi eventual suport vital de bază. Antitoxina reprezintă tratamentul de elecţie”, a scris Tudor Ciuhodaru pe Facebook.

CITEŞTE ŞI: O nouă suspiciune de botulism, în Olt. Un bărbat, de 39 de ani, internat la SJU Slatina, a primit deja serul împotriva toxinei botulinice