Schimbări importante în sistemul de sănătate: acces mai ușor la servicii medicale și mai puțină birocrație

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) propune o serie amplă de modificări ale Contractului-cadru și normelor de aplicare, menite să faciliteze accesul pacienților la servicii medicale, să asigure continuitatea tratamentelor și să reducă birocrația. Printre măsuri se numără extinderea serviciilor medicale, digitalizarea documentelor, reducerea programului minim al unor cabinete, prescripții pentru bolnavii cronici pe perioade mai lungi și reguli noi pentru finanțarea spitalelor.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat, în transparență decizională, proiectele de acte normative pentru modificarea și completarea Contractului-cadru și a Normelor metodologice de aplicare. Propunerile vizează mai multe domenii ale sistemului medical, de la medicina de familie și ambulatoriu până la spitale, investigații paraclinice, dispozitive medicale și îngrijiri la domiciliu.

Medicii de familie care preiau pacienții colegilor aflați în concediu, sprijiniți

Una dintre modificările propuse urmărește consolidarea rolului medicinei de familie. Medicii care preiau temporar pacienții colegilor aflați în concediu vor putea deconta consultațiile acordate peste plafonul obișnuit. Astfel, pacienții ar urma să beneficieze de continuitatea serviciilor medicale, iar medicii care preiau activitate suplimentară vor fi sprijiniți.

Proiectele prevăd și măsuri pentru prevenție și monitorizarea bolilor cronice. Determinarea colesterolului HDL pentru evaluarea riscului cardiovascular va fi inclusă în consultațiile preventive, iar regulile privind diagnosticul bolii cronice de rinichi vor fi actualizate în concordanță cu ghidurile internaționale.

Totodată, vor fi clarificate procedurile privind monitorizarea testării HPV în cadrul programelor de screening pentru cancerul de col uterin.

Program redus pentru unele cabinete de specialitate

Pentru ambulatoriul clinic este propusă reducerea programului minim de funcționare al cabinetelor de specialități clinice, de la 35 la 17,5 ore pe săptămână și de la cinci la trei zile lucrătoare.

Potrivit CNAS, măsura ar putea contribui la menținerea în activitate a cabinetelor din zonele în care există deficit de medici și la extinderea rețelei de servicii medicale ambulatorii.

În același timp, durata consultațiilor pentru specialități precum pediatria, medicina internă, geriatria și genetica medicală ar urma să fie majorată la 20 de minute, pentru evaluări medicale mai complete.

Noile reguli ar urma să ofere și mai multă flexibilitate în organizarea activității cabinetelor și să permită medicilor să beneficieze efectiv de concediul de odihnă fără penalizări financiare.

Medicamente pentru bolnavii cronici, prescrise pentru perioade mai lungi

Pacienții cu boli cronice stabilizate ar putea primi prescripții pentru medicamentele din contractele cost-volum pentru perioade de până la 90-92 de zile, cu eliberare fracționată lunar. Măsura ar reduce numărul deplasărilor la cabinet și ar asigura continuitatea tratamentului.

O altă propunere vizează trecerea de la medicamentul biologic de referință la varianta biosimilară. Aceasta ar urma să se realizeze în cel mult trei luni de la introducerea biosimilarului pe lista de prețuri, față de 12 luni în prezent, cu excepția pacienților care prezintă efecte adverse.

CNAS propune și clarificarea faptului că accesul pacienților tratați în cadrul programelor naționale de sănătate curative este gratuit atât în spitalele publice, cât și în cele private. Măsura îi vizează inclusiv pe pacienții cu afecțiuni oncologice și cardiovasculare.

Rezultatele investigațiilor, disponibile electronic

În cazul furnizorilor de investigații paraclinice este propusă introducerea obligației de interpretare și comunicare a rezultatelor în cel mult trei zile lucrătoare de la efectuarea investigației.

Pacienții ar urma să primească rezultatele și imaginile medicale printr-un sistem electronic securizat, cu acces individual, renunțându-se treptat la CD-uri și documente pe hârtie.

Proiectele creează și cadrul pentru introducerea teleradiologiei, prin care resursele medicale disponibile la nivel național ar putea fi utilizate mai eficient.

În ceea ce privește finanțarea laboratoarelor de analize medicale, este propusă o monitorizare intermediară a utilizării plafonului pentru perioada 1-15 a lunii. În funcție de gradul de utilizare, valorile contractelor ar putea fi diminuate sau suplimentate, astfel încât fondurile să fie direcționate mai rapid către furnizorii cu adresabilitate crescută.

Mai multe servicii în spitale și reguli noi de finanțare

Pachetul de servicii acordate în regim de spitalizare de zi ar urma să fie extins cu servicii pentru monitorizarea hipertensiunii pulmonare, administrarea unor terapii biologice și tratamente stomatologice pentru copiii cu vârsta sub șapte ani care necesită sedare procedurală.

De asemenea, cazurile în care au fost efectuate intervenții pentru restabilirea fluxului sanguin cerebral sau coronarian vor fi exceptate de la regulile actuale de decontare redusă în situația reinternărilor sau transferurilor realizate în 48 de ore. Scopul este protejarea finanțării unor intervenții medicale de urgență și cu impact vital.

O schimbare majoră propusă în sistemul de contractare este renunțarea la contractarea unui număr de paturi și trecerea la contractarea cazurilor rezolvate. Numărul de cazuri contractabile va fi stabilit în funcție de adresabilitatea și capacitatea reală a unităților sanitare.

Spitalele vor trebui, de asemenea, să publice pe propriile site-uri date privind activitatea și indicatorii de performanță managerială.

În plus, va fi introdus un „fond de risc”, reprezentând 5% din fondurile alocate serviciilor spitalicești, destinat situațiilor justificate care apar pe parcursul derulării contractelor.

Dispozitive medicale mai accesibile

Proiectele prevăd și facilitarea accesului la dispozitive medicale adaptate nevoilor pacienților. Pentru unele dispozitive, precum echipamentele compresive utilizate în tratamentul limfedemului sau nebulizatoarele, vor fi reduse termenele de înlocuire.

Totodată, vor fi introduse noi dispozitive destinate persoanelor cu limfedem și vor fi actualizate condițiile de acordare a ortezelor personalizate și a lentilelor intraoculare.

Documentele medicale, exclusiv în format digital

O altă direcție importantă este simplificarea administrativă. Furnizorii aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate vor utiliza formulare medicale în format electronic, inclusiv bilete de trimitere, rețete, scrisori medicale, planuri de proceduri de recuperare, recomandări pentru dispozitive medicale și documente pentru îngrijiri la domiciliu.

Documentele pe hârtie ar urma să fie eliminate, ceea ce ar reduce timpul alocat activităților birocratice și ar simplifica relația dintre pacienți, furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări.

Începând cu 1 octombrie 2026, este prevăzută și introducerea unei aplicații informatice pentru gestionarea programărilor pacienților, în cadrul portalului e-SănătateaMea.

Totodată, pentru contractele și actele adiționale încheiate între furnizori și casele de asigurări de sănătate va fi utilizată semnătura electronică calificată, cu scopul reducerii duratei procedurilor de evaluare și contractare.

Propunerile CNAS se află în transparență decizională și urmează procedura legală înainte de adoptarea și aplicarea noilor prevederi.