Deficitul bugetar al României, în scădere cu 37%

Deficitul bugetar al României a coborât la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2026, cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2025. Reducerea este de 37% în termeni nominali, în timp ce ponderea deficitului în PIB s-a diminuat de la 3,99% la 2,34%, potrivit datelor privind execuția bugetului general consolidat.

Veniturile bugetare au totalizat 412,31 miliarde de lei în perioada ianuarie-iulie 2026, în creștere cu 11,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, cheltuielile totale au ajuns la 460,39 miliarde de lei, avansând cu doar 2,9%.

Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția indică o continuare a procesului de consolidare fiscal-bugetară, susținut atât de creșterea veniturilor, cât și de temperarea cheltuielilor publice. În același timp, investițiile nu au fost reduse, ci au înregistrat o creștere semnificativă.

„Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Acesta a precizat că statul a continuat rambursările de TVA, peste 20,4 miliarde de lei fiind restituiți companiilor pentru asigurarea lichidității, în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%.

Veniturile fiscale au crescut cu peste 15%

Veniturile fiscale au însumat 214,32 miliarde de lei, în creștere cu 15,4% față de primele șapte luni din 2025. Cea mai importantă evoluție s-a înregistrat la încasările nete din TVA, care au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult decât anul trecut.

Încasările din accize au totalizat 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%, în timp ce fondurile rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au ajuns la 37,28 miliarde de lei, în creștere cu 30,3%.

Totodată, veniturile din impozitul pe salarii și venit au crescut cu 8,6%, până la 38,34 miliarde de lei, iar contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei, cu 6,7% peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Încasările din impozitul pe profit au totalizat 28,35 miliarde de lei, în creștere cu 8,3%.

Cheltuielile de personal au scăzut

Cheltuielile publice au fost de 460,39 miliarde de lei, iar ponderea acestora în PIB a coborât de la 23,3% în primele șapte luni din 2025 la 22,4% în aceeași perioadă din 2026.

O reducere importantă s-a înregistrat în cazul cheltuielilor de personal. Acestea au însumat 95,67 miliarde de lei, cu 4,1% mai puțin decât în urmă cu un an. Ponderea lor în totalul cheltuielilor publice a coborât de la 22,3% la 20,8%.

În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 11,2%, până la 59,6 miliarde de lei, în principal pe fondul plăților din sistemul de sănătate.

O presiune importantă asupra bugetului continuă să fie reprezentată de costurile cu dobânzile, care au ajuns la 40,12 miliarde de lei, în creștere cu 26,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,59 miliarde de lei, în scădere cu 0,6%, iar subvențiile au totalizat 7,51 miliarde de lei.

Investițiile au crescut cu aproape 24%

Unul dintre principalele elemente evidențiate de Ministerul Finanțelor este creșterea investițiilor în paralel cu reducerea deficitului.

Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. Creșterea este de aproximativ 24%.

Peste 71% din volumul investițiilor a fost reprezentat de proiecte susținute din fonduri europene și PNRR. Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%.

De asemenea, proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 45,88 miliarde de lei, iar plățile pentru acestea au crescut cu 39,1%. Cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în primele șapte luni ale anului trecut.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, atrage însă atenția că evoluția trebuie analizată și în contextul schimbării bazei de comparație începând din luna august.

„Din august va fi vizibilă anualizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025, astfel că baza de comparație se va modifica și diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, obiectivul pentru perioada următoare este menținerea execuției bugetare pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pentru întregul an, prin controlul cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor.