Legea care reformează pensiile speciale ale magistraților și crește vârsta de pensionare a acestora a fost declarată constituțională, miercuri, de C
![]()
Legea care reformează pensiile speciale ale magistraților și crește vârsta de pensionare a acestora a fost declarată constituțională, miercuri, de Curtea Constituțională a României, după cinci amânări succesive. Actul normativ, asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, urmează să fie trimis președintelui pentru promulgare.
Judecătorii Curții Constituționale au decis, în ședința începută la ora 11.30, respingerea sesizării de neconstituționalitate formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și au stabilit că legea privind pensiile speciale ale magistraților respectă Constituția. Potrivit surselor HotNews, decizia a fost luată cu cinci voturi „pentru” și patru „împotrivă”. Au votat împotrivă judecătorii Mihai Busuioc, Bogdan Licu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan.
Decizie după cinci amânări
La ultimul termen, din 11 februarie, Curtea Constituțională amânase pronunțarea pentru a analiza o solicitare transmisă de ICCJ, condusă de judecătoarea Lia Savonea. Instanța supremă ceruse trimiterea proiectului de reformă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, o cerere similară fiind formulată și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan. CCR a respins însă această solicitare.
Următorii pași: modificarea termenului și promulgarea
Pentru ca legea să intre în vigoare, este necesară modificarea termenului de aplicare, stabilit în prezent la 1 ianuarie 2026 – termen care nu mai poate fi respectat din cauza întârzierilor de la CCR. După corectarea acestui aspect, legea va fi trimisă la promulgare președintelui Nicușor Dan și ulterior publicată în Monitorul Oficial.
Argumentele Înaltei Curți, respinse
În sesizarea depusă la CCR, ICCJ a susținut că legea „discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu”, „încalcă brutal independența justiției” și contravine standardelor internaționale stabilite prin jurisprudența Curtea Europeană a Drepturilor Omului și a CJUE. De asemenea, instanța supremă a invocat lipsa de claritate și previzibilitate a unor termeni din proiectul de lege. Curtea Constituțională a respins aceste argumente.
Ce prevede legea
Proiectul de lege stabilește:
-
o perioadă de tranziție de 15 ani până la atingerea vârstei standard de pensionare de 65 de ani pentru magistrați;
-
în intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, pensionarea este posibilă de la 49 de ani, indiferent de momentul împlinirii vârstei;
-
în fiecare an, până în 2042, vârsta de pensionare crește cu câte un an;
-
pensia de serviciu va fi de 55% din baza de calcul (media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni), fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă;
-
pensionarea anticipată rămâne posibilă pentru magistrații cu 35 de ani vechime, dar se aplică o penalizare de 2% pe an până la împlinirea vârstei standard.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Context
Aceasta este a doua oară când Guvernul Bolojan își asumă răspunderea în Parlament pe acest proiect, după ce prima variantă a fost respinsă de Curtea Constituțională în luna octombrie, pe motive de procedură, întrucât Executivul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii. De această dată, CCR a decis că forma revizuită a legii este constituțională.



COMMENTS